Ideea unui teatru militant datează din 2005, când regizorul Bogdan Tudor Pelerin a imaginat structura Teatrului Nelegiuit din dorința de a-şi crea un context nou pentru proiectele care îl bântuie.

Teatrul Nelegiuit a rămas doar idee până în 2011. Dar poate că nicicând nu e un moment mai bun să începi ceva nou decât pe timp de criză, iar Teatrului Nelegiuit îi stă bine cu criza – e criză de discurs critic, de resurse, de continuitate. Teatrul Nelegiuit vrea să se confrunte cu toate acestea și să producă un conținut nou. Nu vrea și nu are pretenția de a reinventa lucrurile, ci vrea să fie activ și să reacționeze la ce îl mișcă sau neliniștește, trecând totul prin filtrul său personal. Vrea să fie critic fără a fi justițiar. Are ceva de spus despre subiecte la limită şi vrea să facă dreptate unor teme neglijate ca fiind marginale și lipsite de interes teatral.

Teatrul Nelegiuit e preocupat de actualitate – de globalizare, de contextul politic şi social şi de cum afectează ele individul. Este interesat de cercetare şi de producția de texte noi inspirate din actualitate, fără a avea de-a face cu documentarul. Îşi propune să exploreze subiecte din aceste sfere la nivelul vieții de zi cu zi, trecându-le prin ficțiune pentru a le aduce în fața spectatorului.

Teatrul Nelegiuit începe la Târgu Mureş, dar este tânăr și nomad prin excelență. Se va întâmpla de fiecare dată acolo unde trebuie, acasă poate fi oriunde îşi găsește locul. E neliniștit, deci îi stă bine cu drumul.

www.teatrulnelegiuit.ro

Noi ştim că unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o pară
nu ştim cât face.
Ştim că cinci fără patru fac unu,
dar un nor fără o corabie
nu ştim cât face.
Ştim, noi ştim că opt
împărţit la opt fac unu,
dar un munte împărţit la o capră
nu ştim cât face.
Ştim că unu plus unu fac doi,
dar eu şi cu tine,
nu Ştim, vai, nu ştim cât facem.

Ah, dar o plapumă
înmulţită cu un iepure
face o roscovană, desigur,
o varză împărţită la un steag
fac un porc,
un cal fără un tramvai
face un înger,
o conopidă plus un ou,
face un astragal…

Numai tu şi cu mine
înmultiţi şi împărţiţi
adunaţi şi scăzuţi
rămânem aceiaşi…

Pieri din mintea mea!
Revino-mi în inimă!

Expoziţia este un prilej aniversar generat de împlinirea în 24 decembrie 2010 a şase luni de activitate a Fundaţiei “Cultură şi Fizică la Măgurele”, eveniment prin care oamenii de artă aduc un omagiu familiei Oteteleşanu, sprijinului şi contribuţiei lor la dezvoltarea culturii, artelor, învăţământului şi ştiinţei din România ultimelor două secole, prin formarea unei colecţii ce se va constitui în donaţie către Fundaţia “Cultură şi Fizică la Măgurele”.

Colecţia Artă pentru Conacul Oteteleşanu, aşa cum sugerează însăşi denumirea ei, are drept scop sprijinirea restaurării acestui monument istoric vechi de 170 de ani şi este în aceeaşi măsură şi o invitaţie la naşterea unor colecţii de artă, de fond de carte, de obiecte cu valoare de patrimoniu, care să asigure punerea în valoare a clădirii.

Expoziţia îşi propune totodată şi iniţierea unei campanii de strângere de fonduri în vederea finanţării studiilor şi proiectelor necesare reabilitării Conacului prin accesarea de fonduri structurale.

p.s.: Există posibilitatea ca una dintre lucrările participante la expoziţie să poarte semnătura graficianului Petru Şoşa.

Cu cine? Cu Teatrul Tineretului Piatra Neamt.

… si binenteles, ca sa ma dau mare, cu Isabela Neamtu, o prietena draga.

Normal ca ma duc!!

Eu zic ca-i de vazut

Merci Bo Halbirk!

Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie: “Made in Resita – Romania “.

Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a
fost realizat dupa o tehnologie inventata in Romania de inginerul
Gheorghe Panculescu.
Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul
Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la
recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.
In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata
Bucuresti-Predeal.
In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a
traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile
metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in
afara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea
concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de
aproape cinci ani.Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel*

Impresionat de proiectul inginerului roman, Gustave Eiffel se
deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe
Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor
Ferate Romane.
Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii
ferate.
In 1879, in casa unde se afla acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a
fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea
inventiei romanesti.
Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei
despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris
, pentru Expozitia universala din 1889.
Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de
Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble metalice
confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta
lucrarea. Interesant este si faptul ca destinul celor doi ingineri
avea sa se incheie, in acelasi an, 1922.
*
Cunoscut in Franta, anonim in Romania *
Profesorul Eugen Stanescu de la Muzeul Judetean de Istorie si
Arheologie s-a numarat printre putinii cercetatori ai acestui inedit
episod.
A fost special in Franta pentru a studia cat de cunoscut este
aportul inginerului roman la ridicarea simbolului orasului luminii.
Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un studiu
intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat
1887, in care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizeaza
ca turnul care ii poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar
fi aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman Gheorghe
Panculescu la constructia tronsonului de cale ferata Bucuresti-
Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in
Franta decit in tara unde s-a nascut.
Doar la insistentele profesorului Stanescu, o scoala generala din
Valenii de Munte poarta de la inceputul acestui an numele
inginerului Panculescu.

Vor conferentia
Acad. Eugen Simion, Acad. Nicolae Breban,
Acad. Basarab Nicolescu, Acad. Adam Puslojic,
Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti,
grafician Mircia Dumitrescu.